București, ianuarie 2026. Ești chemat la Cotroceni. Ți se oferă ceea ce nimeni nu a avut vreodată cu adevărat: un sfert de secol de răbdare politică. Douăzeci de mari reforme stau pe masă — fiecare cu efecte imediate, dar mai ales cu unde de ordinul doi și trei care se propagă ani de zile, se împletesc și, dacă le orchestrezi bine, se amplifică reciproc.
Capitalul politic e limitat. Bugetul e limitat. Alegerile vin la fiecare patru ani și nu iartă. Nu vei putea face tot — și tocmai asta e proba de mare maestru: ce sacrifici, ce ordonezi, ce lași să se compună singur în timp.
Consilierul: „O precizare, înainte să semnezi ceva. Eu sunt o simulare și știu asta. România reală nu are buton de «joc nou». Aici ai unul — folosește-l ca să înveți să gândești în cascade, nu în titluri de presă."